Dosar Japonia Jurnal de bord

Kyoto, adica Japonia traditionala

Dupa spectacolul catorva zile petrecute in Tokyo, am luat Shinkansen-ul si am “aterizat” in mult mai linistitul Kyoto. Kyoto e, din ce mi-am dat seama, cel mai iubit oras japonez. Nu are zgarie-nori dar are parfum. Are traditie. Si, peste orice, are norocul de a fi unul dintre foarte putinele orase nipone ocolite de raidurile aeriene din timpul celui d-al doilea Razboi Mondial. Americanii l-au exclus atunci de pe lista oraselor bubuite, salvand zeci de temple, altare si alte structuri istorice care se regasesc azi la tot pasul in fosta capitala japoneza (din 794 pana in 1868). Povestea e oarecum incurcata: nepotii unchiului Sam decisesera initial sa adauge Kyoto pe lista oraselor servite cu bomba atomica, pe motiv ca era centrul intelectual al Japoniei iar “populatia va aprecia semnificatia acestei arme de distrugere”. In cele din urma, orasul a fost inlocuit cu Nagasaki, la interventia lui Henry L. Stimson, secretar de razboi in administratiile Roosvelt si Truman.

Kyoto, traditie japoneza pura

Kyoto este azi al saptelea oras ca marime al tarii, avand o populatie de 1,4 milioane de locuitori. E cunoscut pentru universitatea care dateaza din secolul 19 dar si pentru sediul celebrei companii de jocuri video si console, Nintendo. Primul lucru care-ti ia ochii in Kyoto este gara. Orasul are o gara imensa – a doua cea mai mare a Japoniei, dupa gara din Osaka. Gara adaposteste un mall, un cinematograf, magazine, un hotel – si are o arhitectura deosebita: o fatada cubica neregulata, in total contrast cu casele in stil traditional din oras. Gara a fost proiectata de arhitectul Hara Hiroshi si a fost construita pentru a marca 1200 de ani de istorie de cand Kyoto fusese desemnata capitala Japoniei. Hara Hiroshi e unul dintre cei mai cunoscuti arhitecti ai tarii, alta cladire celebra proiectata de acesta fiind Umeda Sky Building, din Osaka.

E greu sa vezi toate obiectivele turistice din Kyoto intr-o zi sau doua (are nu mai putin de 17 situri aflate sub patrimoniul UNESCO). In general, ce e de vazut aici sunt temple si altare, insa ele sunt situate in toate punctele cardinale ale orasului, plus centrul. Motiv pentru care ar trebui sa vezi Kyoto pe portiuni, in mod relaxant. Am ales sa mergem prin fosta capitala japoneza cu autobuzul. Un mijloc de transport relativ comod – orasul e plin de linii de autobuze, care au sute de statii. De fapt au atat de multe statii, ca la un moment dat te plictisesti si-ti vine sa cobori pentru a o lua pe jos, cu speranta ca vei ajunge mai repede. Ciudat e ca in autobuzele japoneze se urca prin spate si se coboara prin fata, la coborare aratand biletul sau… cumparand unul (220 yeni biletul de adult – cca 2 euro dar iti poti lua abonament de o zi pentru 500 yeni). Acest lucru e oarecum neplacut in momentul in care autobuzul e aglomerat si trebuie sa vii din spate (sunt si destul de inghesuite) pentru a cobori. Nu e o problema insa: soferul (care pe parcursul calatoriei vorbeste continuu in barba si pe limba lui) asteapta rabdator daca ai avut inspiratia sa apesi unul dintre butoanele aflate la fiecare pas in autobuz. Una peste alta, fara sa fi mers cu metroul (exista si acest mijloc de transport – doua linii, rosie si verde), sunt convins ca acesta ar economisi timp. Traficul rutier in Kyoto e intens, mai ales ca strazile sunt destul de inguste si aglomerate si orasul se intinde pe o suprafata foarte mare.

Nu vei deslusi instantaneu farmecul acestui oras prin care Japonia isi respira trecutul. S-ar putea ca, initial, sa nu-ti placa aglomeratia si casele, insa secretul e sa ai un pic de rabdare. Kyoto isi dezvaluie tainele incetul cu incetul, ca o fata timida, al carei zambet te intriga si te cheama: temple plutind pe deasupra apelor linistite, gradini zen, porti torii situate in cadre naturale magnifice, gheise ce dispar rapid in spatele usilor ce tin de restaurantele traditionale – toate astea, si multe altele, compun farmecul unuia dintre cele mai subtile si frumoase orase din lume.

(Kyoto – cartierul gheiselor)

(Kyoto – Gradina zen Ryoanji si templul Kyiomizudera)

(Kyoto – Fushimi Inari si cele 10.000 de porti)

(Kyoto – Pavilionul de argint si Pavilionul de aur)

Kiyomizudera
Ryoanji si templul Kiyomizudera
Ryoanji si templul Kiyomizudera
Aparent, un oras linistit
Spre scoala
Unul dintre putinele orase in care mai poti vedea case traditionale vechi
Strazi in aparenta banale
Booking.com

zoot.ro%20

Booking.com

Fii prietenul nostru pe Facebook!

Clasament concurs ”Adu vara în TukTuk”

Fereastra Albastra, Gozo,...
Voturi: 1014
Tenerife
Voturi: 824
Apus pe plaja Otres 2 din...
Voturi: 329
La mare- Cazino Constanta...
Voturi: 154
În neantul sălbatic din...
Voturi: 94