Cristina Ilias

Cristina Ilias – Calator prin tara lor: Thailanda (10)

ci feat de pagina  Cristina Ilias - Calator prin tara lor: Thailanda (10) ci feat de pagina

[divider]ŞI AM FĂCUT CUNOŞTINĂ CU PATTAYA[/divider]

 

O tavă argintie, frumos decorată, întinsă spre noi de către o pereche de mâini micuţe, ne oferă câteva bucăţi de fructe suculente, ornat decupate din fructul mamă, alături de câte un pahar de suc răcoritor. E primirea dulce-acrişoară a hotelului Siam Bayshore, până când ni se repartizează camera. Suntem deja în Pattaya, şi asemănarea la prima vedere, ca atmosferă locală cu Mamaia copilăriei mele e reconfortantă, dar atât, pentru ca hotelul e de 4 stele, este foarte thai ca volumetrie şi decoraţie, este foarte frumos. Amplasat aproape de malul mării, pe partea opusă a străzii comerciale care traversează staţiunea, ascunde în spatele faţadei principale o mică junglă spectaculos gândită, cu liane care se caţără îndemânatic pe pereţii albi, văruiţi, cu mici heleşteie populate de peştişorii choii, roşii-portocalii peste care picură de pe frunzele bananierilor pitici, stropii ploii scurte, de vară, în a căror strălucire se reflectă cyclamenul înviorat al orhideelor. Un culoar deschis pe ambele laturi, din lemn, cu acoperiş ceramic, şerpuieşte negru finisat printre ferigi cărnoase, suculente de un verde fosforescent, unind holul modern al hotelului cu pavilonul de cazare, ramificat, etajat pe trei niveluri, cu acces exterior de pe cursive, pentru fiecare cameră. Dincolo de uşă, confortul primitor al camerei elegante, cu miros pregnant de iasomie, completează spectacolul unei alte grădini spre care se deschide balconul. Printre palmieri cu trunchiul neted, o piscină albastră, cu cascadă, adună locatarii camerelor, tolăniţi pe sezlonguri colorate. Deci, nu-i Mamaia copilăriei mele! E doar o oază de relaxare absolută ruptă de tumultul staţiunii, de agitaţia începutului de an nou thailandez.

Întâi şi-ntâi, o baie scurtă în piscină, şi apoi o tură prin staţiune să vedem ce şi cum. Prima remarcă: surplus de ruşi, mulţi, foarte mulţi, mai mult blonzi, masivi, cu ceafa groasă, şi imagine de mascul potent financiar, cu rusoaicele lor lăsate acasă, după câte thailandeze micuţe, slabe, brunete şi destul de consumate figurau ca accesoriu al acestora. Pe urmă mai erau şi familii întregi de ruşi, şi dansatoare rusoaice şi baruri cu dansatoare rusoaice, şi chemători în faţa localurilor, care te ademeneau să intri în ruseşte, şi firmele locantelor scrise bilingv ruso-thai… unde suntem?… Aaa, în Pattaya? Da’ e invazie? Noroc cu comercianţii chinezi care mai echilibrau situaţia invadând la rândul lor spaţiul comercial cu absolut orice.

De fapt, Pattaya este acum o mare staţiune turistică, cu multe oferte de cheltuit timp şi bani şi nu doar în cârciumi, baruri, săli de striptease, magazine ieftine, restaurante mai mult sau mai puţin elegante, dar în Pattaya aceea plină de oferte turistice de calitate, nu am ajuns. Se pare că eram exact pe „coada” staţiunii care se înfăşoară pe marginea golfului ca un guşter alunecos. (Găsesc comparaţia potrivită la câţi guşteri agili populau gardurile vii).

De sub dealul de pe care oraşul îşi strigă numele cu litere mari, ca la Hollywood, în spatele cărora apune soarele, se vede dincolo de apa înţesată de ambarcaţiuni, prin pânza blurată a smogului, Pattaya cea noua. Mult mai tânără decât mine, ţine legătura cu oraşelul de pescari din care s-a ridicat acum cincizeci şi ceva de ani prin „coada” cu iz de vodcă în care aterizasem noi. Dincolo de zona hotelului, spre vest, oraşul vechi, populat normal, modest, te lasă să mai înţelegi câte ceva, puţin, din farmecul iniţial al locului. Bodegi micuţe cu aer improvizat, dar mâncare gustoasă, fie ea indiană, thailandeză, chineză sau… pizza, multe agenţii turistice -nu vi le recomand, cam ţeapă-, magazine cu de toate şi mai ales, acum, cu mult „armament” de stropit -de la pistoale până la bazuca de plastic-, drogherii, case de schimb valutar, un teren viran pentru chatucheak-ul lor, şi templul buddhist la mare căutare în acele zile de început de nou ciclu solar. Prin anii ’60, în timpul războiului din Vietnam, locul fusese ales ca destinaţie de relaxare şi odihnă pentru soldaţii americani ieşiţi puţin din bătaia focului, de unde şi literele hollywoodiene de pe deal, probabil. Americanii şi-au pus bine amprenta pe nivelul economic al zonei, staţiunea crescând uimitor în ultimii cincizeci de ani, de la nimic la spectaculosul foarte căutat de occidentali. (va urma)


Booking.com

About the author

TukTuk guy

Urcă în TukTuk! Oriunde te duc!

Add Comment

Click here to post a comment

Booking.com

Fii prietenul nostru pe Facebook!

Clasament concurs ”Adu vara în TukTuk”

Fereastra Albastra, Gozo,...
Voturi: 559
Tenerife
Voturi: 549
Apus pe plaja Otres 2 din...
Voturi: 329
La mare
Voturi: 152
În neantul sălbatic din...
Voturi: 94